Am deprins de prea mult timp arta cizelării. Am transformat dintr-un înscris aruncat la întâmplare copia fidelă a amorului. Nu i-am înţeles nici până astăzi scrisul, dar măcar are cine să-mi citească. Am acceptat că indiferent de simboluri, are acelaşi înţeles pentru toată lumea. Mai puţin pentru noi.
Dar nu m-am mai simţit atât de bine vorbind străin de mult timp. Cam de când m-am ambiţionat să te scriu. Dansează-mă un madison, cântă-mi tangoul şi lasă-mă pe mine să-ţi citesc de data asta notele.
